Let Me Take You Far Away

Era prima noastră plecare. Desenată în dorinţe interzise, visată cu patima orbului care cunoscuse, cândva, lumina, şi care şi-ar fi dat o mână pentru a o vedea din nou.

Prima noastră fugă departe, acolo unde doar marea şi pescăruşii ne vor fi ştiut.

IMAG1384_BURST003

Alergam cu viteza unei maşini în care două inimi aşteptau înfrigurate nopţile şi zilele ce aveau să urmeze, copleşite de apusul păgân ce se lăsa peste drum şi sfinţea începutul fără de sfârşit al unei iubiri nepermise şi eterne.

Drumul acela năştea spre lume unirea noastră, dragostea noastră, în acorduri ştiute de mult dar devenite atunci noi, parte a iubirii ce ne-a adus şi ne-a ţinut împreună. Scorpions…

IMAG1414

Astă–seară, în lumea iubirilor permise, într-o sală mare şi plină de oameni frumoşi, aşa cum ne-am fi dorit atunci, iubite, aşez în palma ta toate dorurile ce ne-au ars pe rug, ce ne-au innecat în lacrimi de ploi reci şi grele, ce ne-au uscat în vânturi îngheţate şi ne-au prigonit în furtuni aspre. Şi toate neputinţele trecute şi brăzdate pe inimi, pe pleoape şi-n obraz.

IMAG1388

Adăposteşte-le pe toate, iubite, într-o cutie frumoasă, de cadou, împodobeşte cutia cu aura de lumină a iubirii noastre de acum şi pune-o într-un loc în care s-o putem zări imediat, dacă vreodată ni se va mai părea că iubirea poate ucide, că legămintele făcute cândva trebuie respectate cu preţul propriei vieţi, că neputinţele nu sunt iluzii şi că Marea, Pescăruşii şi Wind of Change sunt interzise.

Experienced thoughts

Dacă ţi-a plăcut acest articol, dă-mi un Like, abonează-te pentru a primi pe e-mail viitoarele articole, apasă butoanele Facebook, Google sau Twitter pentru a împărtăşi articolul cu prietenii tăi din reţeaua de socializare pe care o utilizezi, şi/sau acordă un Like paginii https://www.facebook.com/spatiulinimii! De asemenea, trimite-mi un comentariu, dacă îţi face plăcere! Îţi mulţumesc!

Reclame

CUM NE SCHIMBĂ DUMNEZEU CREIERUL – PARTEA A TREIA

 DSCF9459În continuarea articolelor precedente pe aceeaşi temă (pe care le găsiţi aici: https://spatiulinimii.com/2013/11/20/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul şi aici: https://spatiulinimii.com/2013/11/29/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul-partea-a-doua/), având la bază cartea “CUM NE SCHIMBĂ DUMNEZEU CREIERUL“, de Andrew Newberg şi Mark Robert Waldman, vă voi prezenta în cele ce urmează un fragment ce conţine o mică parte a explicării efectelor practicilor spirituale asupra creierului uman. Reamintesc faptul că la baza cărţii în cauză stă o vastă cercetare medicală, ştiinţifică şi spirituală.

Chimia şi Dumnezeu

În ultimii cinsprezece ani am investigat mecanismele neuronale ale spiritualităţii cu aceeaşi fervoare cu care un preot îl contemplă pe Dumnezeu. Unele ritualuri religioase nu fac decât să te relaxeze, altele te ajută să te menţii concentrat şi alert, dar câteva par să-i poarte pe practicanţi pe tărâmuri transcendente ale experienţei mistice, unde întregile lor vieţi sunt schimbate.

Echipa noastră de cercetare de la Universitatea din Pennsylvania a demonstrat convingător că Dumnezeu este o parte a conştiinţei noastre; cu cât te gândeşti mai mult la Dumnezeu, cu atât mai mult vei modifica circuitul neuronal din anumite părţi ale creierului. De aceea afirm, cu cea mai mare încredere, că Dumnezeu îţi poate schimba creierul. Şi nu contează dacă eşti creştin sau evreu, musulman sau hindus, agnostic sau ateu. […]

BRAIN III

Practicile spirituale au efect asupra neurotransmiţătorilor, chimicalele care fac trupul şi creierul nostru să funcţioneze. De exemplu, o creştere de 65 de procente de dopamină a fost găsită la indivizii care practicau yoga nidra, o formă de meditaţie în care persoana menţine conştiinţa trează în timp ce rămâne într-o stare de relaxare completă. Dopamina intensifică imaginaţia senzorială, generează stări de plăcere, stimulează gândirea pozitivă, sporeşte sentimentul de bunăstare şi ne îngăduie să ne simţim în siguranţă în lume. Chiar şi extazul care rezultă din cocaină este legat direct de creşterea bruscă de dopamină în creier. Aceasta ar putea explica de ce unii oameni aseamănă experienţele spirituale cu experienţa drogării, de vreme ce ambele au o cale comună în creier. (Notă personală: aceasta nu înseamnă că autorii îndeamnă cititorul la încercarea de a simţi efectul dopaminei prin consumul de droguri, ci, dimpotrivă, demonstrează că extazul poate fi atins pe căi naturale prin experienţe spirituale, care nu expun persoana la efecte secundare nocive şi care au darul de a consolida sănătatea trupului şi a spiritului)

Într-adevăr, abilitatea de a crede în tărâmurile spirituale poate fi dependentă de cantitatea de dopamină care este eliberată în lobii frontali, iar prea puţină dopamină poate conduce acea persoană către scepticism şi neîncredere. Pe de altă parte, niveluri ridicate de dopamină pot determina o persoană să adopte credinţe paranormale. O altă cercetare a sugerat că echilibrul de activitate între emisferele stângă şi dreaptă ar putea regla predispoziţia unei persoane către spiritualitate sau ateism.

FOTO chakras

În timpul formelor intense de meditaţie (vipassana, introspecţie şi Meditaţie Transcedentală), nivelele de serotonină din sânge sunt neschimbate. În unele studii ele cresc, în altele descresc şi se pune întrebarea dacă sunt benefice sau dăunătoare. Unele argumentează că meditaţia poate provoca mici leziuni ca de epilepsie, dar, după ştiinţa mea, niciun caz de epilepsie nu a fost legat direct de practicile spirituale. Există, însă, o mărturie anecdotică, şi anume că oamenii cu personalităţi instabile ar putea avea simptomele temporar crescute. Dar de vreme ce s-a folosit la scară atât de largă meditaţia în psihoterapie – unde s-a dovedit că este deosebit de eficientă în tratamentul depresiei severe -, rezultă că este un tratament foarte eficient pentru tulburările stării de spirit. Serotonina eliberată în timpul meditaţiei ar putea fi de asemenea responsabilă pentru intensa imagistică vizuală şi experienţele spirituale adesea raportate în timpul practicii spirituale intense.

Cercetarea a arătat că practicile spirituale afectează şi alte neurochimicale importante din creier. De exemplu, forme uşoare de yoga ce presupun respiraţie şi întindere sporesc nivelul de acid gammaminobutiric (GABBA) în creier cu până la 27 procente. GABBA este asociat cu niveluri joase de anxietate şi depresie. Meditaţia Transcedentală (care este o combinaţie simplă de relaxare, respiraţie şi repetarea unui sunet simbolic) scade de asemenea substanţele de stres, epinefrina şi norepinefrina, fapt care explică de ce practicile contemplative vă induc o plăcută stare de relaxare. Schimbând neurochimia creierului, practicile spirituale restabilesc un sentiment de pace, fericire şi siguranţă, descrescând în acelaşi timp simptomele anxietate, depresie şi stres.       

Următoarele articole din seria CUM NE SCHIMBĂ DUMNEZEU CREIERUL vor trata subiectele:

  Atingerea scopurilor

  Protejarea creierului care îmbătrâneşte

  Antrenarea dendritelor

  Crearea unei meditaţii personale pentru îmbunătăţirea memoriei

  Dumnezeu şi neuroplasticitatea creierului

Despre autori:

 Andrew Newberg este doctor în medicină, profesor asociat la Departamentul de Radiologie şi Psihiatrie al Spitalului Universităţii Pennsylvania şi profesor adjunct la Departamentul de Studii Religioase. Este fondatorul şi directorul Centrului pentru Spiritualitate şi Minte şi directorul Centrului pentru Studii Integrate de Spiritualitate şi Neuroştiinţă al Universităţii Pennsylvania. Este board-certified în medicină internă, medicină nucleară şi cardiologie nucleară. A publicat pe ste o suta de articole, eseuri, capitole de cărţi, lucrări. O prezentare generală a lucrărilor sale poate fi văzută la http://www.andrewnewberg.com.

Mark Robert Waldman este cercetător asociat  al Centrului pentru Spiritualitate şi Minte, Universitatea Pennsylvania, autor a nouă cărţi şi antologii în domeniile psihologiei şi creativităţii şi a unor lucrări profesionale publicate în jurnale din întraga lume. Deţine specializări în dinamici de cuplu şi terapii bazate pe conştienţă. O prezentare generală a cercetării şi workshop-urilor sale poate fi văzută la http://www.markrobertwaldman.com.

Dacă ţi-a plăcut acest articol, dă-mi un Like, abonează-te pentru a primi pe e-mail viitoarele articole, acordă-mi aprecierea ta în număr de steluţe, apasă butoanele Facebook, Google sau Twitter pentru a împărtăşi articolul cu prietenii tăi din reţeaua de socializare pe care o utilizezi, şi/sau acordă un Like paginii https://www.facebook.com/spatiulinimii! De asemenea, trimite-mi un comentariu, dacă îţi face plăcere! Îţi mulţumesc!

                          

Taina cunoaşterii

Dragii mei, Niculina Gheorghiţă, Psiholog Formator Clinician Principal şi Doctorand în Psihologie Cuantică, abia sosită dintr-o călătorie iniţiatică în Nepal, ne oferă un articol pe cât de interesant, pe atât de util.

Avem control asupra vieţii noastre, sau există un destin care ne conduce, implacabil, spre un anumit gen de experienţe?
Ei bine, bazându-ne pe adevăruri ale fizicii cuantice şi pe ultimele descoperiri ale neuroştiinţelor, putem, în sfârşit, să primim, să acceptăm şi să ne bucurăm de ideea responsabilizatoare ca noi suntem arhitecţii propriilor noastre vieţi.
Pentru a ne putea utiliza acest drept de creator, pe care fiecare dintre noi îl are, în mod corect şi eficient, ar trebui să ştim cum să creăm în mod conştient.
Pentru aceasta, avem nevoie de cunoaştere.

Irina Luana Stan

CB7ARTIST FOTOGRAF CRISTI BORBELI

Taina cunoaşterii

Autor invitat: Niculina Gheorghiță

 

De curând am conștientizat taina cunoașterii. Vreau să vă împărtășesc această conștientizare. Pentru mine a venit ca o nouă deschidere spre crearea unei noi minți. Mi-a schimbat perspectiva asupra credinței și a forței vieții.

De ce taină? Pentru că în spatele acestui proces se ascunde o adevărată minune, care se manifestă la nivelul creierului. Din creier pleacă toate comenzile către interiorul corpului noastru fizic și către crearea realității în exterior. Ceea ce conținem în interior se reflectă ca într-o oglindă în exterior. Voi detalia mai jos acest proces.

Conștiința din jurul nostru este format din toate emanațiile noastre, care sunt sub formă de gând, emoție, trăire și emisiile tuturor obiectelor date prin formă, culoare, etc., din mediul înconjurător.  Aceste emanații care alcătuiesc conștiința au frecvențe electrice diferite. Unele sunt de frecvență foarte coborâtăși lentă, anume cele care predomină în conștiința socială, planul material, în programul de supraviețuire, iar altele au frecvențe în lungimi de undă foarte ridicate, înalte, în programul de creație și sunt gândurile nelimitate ale Supraconștiinței, Sinelui Divin, Dumnezeu.

Conștiința este suma tuturor valorilor de frecvență diferită ale gândului, iar fiecare valoare de gând atrage valori asemănătoare , adică fac frecvență specifică (asemănătoare) cu altele de pretutindeni.

Creierul nostru este un mare receptor de frecvențe electrice ale gândului. El are diferite părți specializate pentru a primi, găzdui și amplifica diversele frecvențe ale gândului.

Suntem alimentați în permanență cu toate aceste gânduri și emisii dar rezonăm cu cele pe care le conținem ca frecvență aurică. În momentul în care acceptăm și contemplăm un gând și apoi îl menținem în creierul nostru suficient timp (depinde de câtă concentrare și atenției îi dăm), acel gând va face parte din noi.

Creierul transformă gândurile în curent electric, iar în funcție de concentrare îl amplifică mai mult sau mai puțin și apoi îl trimite prin sistemul nervos central către fiecare  parte din corpul fizic până la nivelul structurii ADN. Prin acest proces acel gând face parte din noi, devine înțelegere și crește sau diminuează nivelul de frecvență al ființei în general.

De aceea se spune că dacă faci cuiva ceva distructiv de fapt îți faci ție. Prin trăire, tu implementezi acea faptă prin gândurile acceptate și amplificate în creier la nivelul corpului, care vor atrage la rândul lor evenimente, situații, momente prin care vei experimenta ceea ce conții, ce ai implementat prin trăire în corp. Tot ceea ce trăiești devine înțelegerea care duce la înțelepciune. Adică la rezultate care țin de distrugere sau dezvoltare. Noi alegem prin atenție și concentrare ce vom trăi.

Capacitatea pe care o are creierul nostru de a primi diferite frecvențe de gând este controlată de glanda pituitară care se situează între cele două emisfere cerebrale. Pituitara este cea care de fapt guvernează creierul. Ea mai este numită și cea de-a 7 pecete, sigiliu, ceakră etc. Glanda  Pituitară este responsabilă de coordonarea diverselor părți din creier care se ocupă cu recepționarea și găzduirea frecvenței unui gând.

Cum spune maestrul Ramtha: „Pituitara este poarta ce vă deschide capacitatea de a contempla și a raționa cu gândul, de a-l realiza în corp și de a-l materializa apoi într-o experiență”.

Creierul nostru este condus și controlat prin funcțiile acestei glande endocrine puternice, printr-un sistem complex de secreții hormonale.

CB13ARTIST FOTOGRAF CRISTI BORBELI

După pituitară, ca importanță în sistemul glandelor hormonale este glanda pineală. Ea este denumită ochiul al treilea sau ceakra Ajna. Aceasta se ocupă de amplificarea frecvenței gândurilor noastre pentru a putea fi transmise la nivel celular în corpul fizic. Pineala răspunde și de menținerea armoniei funcțiilor corpului prin secreția de hormonilor emiși de glandele endocrine.

Pentru a amplifica un gând, pineala are nevoie de un hormon care este secretat de glanda Pituitară.

Cu cât frecvențele gândului pe care le acceptăm în creier sunt mai ridicate, cu atât secreția hormonală este mai abundentă în organism. De asemenea, cu cât frecvențele sunt mai înalte, cu atât pituitara activează pineala, care își secretă hormonii ce activează creierul pentru a primi gânduri de frecvențe mai înalte.

Cu alte cuvinte, cu cât stăm pe un flux de conștiință mai ridicat ca frecvență, cu atât atragem gânduri de frecvențe înalte. De exemplu, cu cât primim și trăim o bucurie cu toată ființa, cu atât atragem alte bucurii în realitatea noastră. În același mod, cu cât acceptăm în mintea noastră un gând de supărare sau întristare, cu atât atragem în realitatea noastră evenimente, momente, situații care aduc tristețe și supărare. De noi depinde ce acceptăm în creierul nostru. Acceptarea se traduce prin faptul că dai atenție unui gând, un anumit timp cât să creeze calea spre celulele corpului fizic.

De ce i se spune glandei pineale ochiul al treilea? Deoarece prin ochi tu poți vedea la distanță. În funcție de cât de deschis este ochiul (câtă deschidere ai) vezi mai departe sau mai aproape. Deschiderea apare ca urmare a acceptării că ceva este posibil. După acceptare activezi credința că se poate. Și uite așa apare procesul materializării:

 cunoaștere – acceptare – credință – materializare.

Cunoașterea duce la acceptare. Acceptarea duce la activarea forței interioare care este credința, iar credința duce la împlinirea gândului acceptat. Dați-vă voie să trăiți în bucurie, pace armonie. Acceptați că e posibil și viața voastră va fi plină de evenimente, situații, momente care vă vor aduce bucurie, pace și armonie.

Cu drag din iubire pentru iubire!

Amintesc faptul că Niculina Gheorghiţă este autoarea cărţilor:

Bucuria de a trăi în şi cu Dumnezeu. Ghid practic de psihologie cuantică”

Regăsirea puterii interioare. Ghid practic de psihologie cuantică ”

Bucuria de a trăi fără mască. Ghid practic de psihologie cuantică”

Credinţele noastre creează realitatea noastră. Ghid practic de psihologie cuantică”,

pe care vi le recomand din toată inima, precum vă recomand şi cursul ei absolut remarcabil “Regăsirea Puterii Interioare”, structurat în 7 module după cum urmează:

Modulul 1Regăsirea identităţii divine (obiectiv: a te pune în contact cu identitatea ta reală, forţa ta de creator şi puterea ei de creaţie)

Modulul 2Descoperirea puterii în relaţii (obiectiv: evaluarea relaţiilor din perspectiva celui care are puterea de decizie şi de a experimenta forţa unei relaţii în care ambii parteneri sunt total în siguranţă)

Modulul 3Regăsirea şi descoperirea iubirii de sine (obiectiv: descoperirea capacităţii de a fi mereu şi necondiţionat de partea ta, indiferent de ce, cum, cât şi când ai făcut ceva)

Modulul 4Descoperirea puterii emoţionale (obiectiv: activarea poziţiei observatorului nonjudicativ prin iubire necondiţionată în orice experienţă de viaţă)

Modulul 5Descoperirea puterii voinţei şi a intenţiei (obiectiv: activarea şi experimentarea capacităţii de creaţie la nivel holografic)

Modulul 6Descoperirea puterii minţii (obiectiv: activarea unei minţi care transformă experienţa în înţelepciune şi care este focalizată ca un laser în orice situaţie de normalitate sau criză)

Modulul 7Descoperirea trăirii în prezent, aici și acum  (obiectiv: crearea unui portal interior de trecere în Sine, experimentarea potenţialului nelimitat al Sinelui, cu descărcarea şi stocarea în minte a experienţelor de acest gen,  sub formă de abilităţi).

Dacă ţi-a plăcut acest articol, dă-mi un Like, abonează-te pentru a primi pe e-mail viitoarele articole, acordă-mi aprecierea ta în număr de steluţe, apasă butoanele Facebook, Google sau Twitter pentru a împărtăşi articolul cu prietenii tăi din reţeaua de socializare pe care o utilizezi, şi/sau acordă un Like paginii https://www.facebook.com/spatiulinimii! De asemenea, trimite-mi un comentariu, dacă îţi face plăcere! Îţi mulţumesc!

Au fost odată o vară, un lac şi o Lună

FOTO65

Ajunsesem de câteva zile departe de oraş, într-un loc binecuvântat cu o privelişte superbă şi aer curat. Ziua se scurgea repede, iar seara reuşeam să mă retrag într-o plăcută solitudine pe malul lacului din apropiere. Priveam lacul şi cele câteva luminiţe ce-şi făceau cuib în fiecare seară în taina lui. Tocmai priveam, într-o seară, o gâză ce desena mici unde circulare pe suprafaţa apei.

„Aici nu e cel mai frumos loc de privit. Dacă vrei, hai să-ţi arăt.”

Purta o mantie lungă, ochii îi erau calzi şi pentru o clipă am avut senzaţia că era din altă lume.

„Nu, mulţumesc, vroiam oricum să mă retrag”.

„Păcat”, zice el. „Mâine seară e lună nouă şi priveliştea nu va mai fi la fel de uimitoare”.

Mă uit mirată la el şi, mirată de mine, rostesc: „E departe?”.

„Nu. La o clipă de gând şi la cinsprezece minute de mers agale”.

„Okay”, zic, incitată, contrariată, puţin exaltată. Cred că-l zărisem de vreo două ori în decursul zilelor acelora, în cadrul unui alt grup sosit acolo.

FOTO58

Începurăm să mergem unul lângă celălalt, într-o tăcere liniştită. Drumul se desfăşura de-a lungul lacului şi devenea din ce în ce mai îngust, mai întunecos şi mai sălbatic, până când deveni doar o cărare subţire, mărginită de stufăriş înalt, de o parte şi de stâncă abruptă, de cealaltă. Întuneric beznă, doar câteva raze rătăcite de Lună mai ajungeau până la noi. Lacul, primejdios de tăcut. Inima începu s-o ia la trap. Nu-mi plăcuse niciodată întunericul, cu atât mai puţin sporirea lui cu încă o necunoscută: un bărbat străin în compania căruia mă aflam din motive pe care nu reuşeam să mi le amintesc. Începuse să mi se facă frig şi, deşi vroiam cu toată mintea să fac cale întoarsă, înaintam grăbită, tremurând din tot corpul, lângă însoţitorul meu care nu scotea un cuvânt. Mai mult ghiceam pe unde călcam, decât să văd; un strigăt ascuţit de pasăre rătăcită îmi apăsă pe stomac şi îmi declanşă o cantitate suficientă de adrenalină încât să ma decid a mă răsuci pe călcâie şi a o rupe la fugă cât m-ar fi ţinut picioarele.

„Am ajuns, priveşte!”, îl aud ca prin vis pe bărbatul care deodată se afla la câţiva paşi în faţa mea. O sudoare rece îmi îngheţa spatele în timp ce îl priveam buimăcită cum era scăldat de o lumină ireală pentru întunericul acela, de parcă se suise brusc pe o scenă ca să-şi înceapă reprezentaţia.

FOTO68

Am păşit înainte ca şi cum aş fi fost goală în mijlocul iernii şi nu aveam unde, în altă parte, să mă duc, şi când am ajuns aproape de el, inima, mintea şi ochii mi-au încremenit. Cărarea strâmtă şi întunecată, până acolo mărginită de stufărişul înalt şi neprietenos, se desfăcea, spre lac, într-o limbă de pământ acoperit cu iarbă, la capătul căreia se afla un ponton larg de lemn ţintuit cu mii de puncte luminoase. O Lună imensă atârna la o palmă deasupra lacului şi la numai câteva clipe de gând-lumină de capătul pontonului, aşternând un covor argintat de-a curmezişul apei şi înfigând o armată de săgeţi sclipitoare în lemnul pontonului. Câţiva pescăruşi enormi, cu ochi de foc, străjuiau locul într-o plutire acvatică demnă de adevăraţi păstrători ai acelui colţ de Rai.

Însoţitorul meu se aşezase pe o margine de ponton privind liniştit, de parcă toată acea splendoare era cel mai firesc lucru pe care îl vedea. M-am aşezat şi eu, privind cum braţele, picioarele şi rochia îmi erau acoperite de mii de cristale ce străluceau odată cu Luna.

„Nu-ţi mai este frig, nu-i aşa?”, mă întreabă el într-un târziu. „Nu…”, răspund eu siderată, privindu-i strălucirea din jurul capului.

„Îţi place? Aşa ar trebui, de vreme ce tu ai creat tot ce se află aici”.

Poftim???

„Cine eşti tu?”, îl întreb cu glas pierdut.

„Nu există nicio întrebare care să nu conţină deja răspunsul. Dar nu ai nevoie de întrebări, pentru că tot ce vrei să ştii, ştii. Altfel nu ai simţi nevoia să întrebi, adică să-ţi aminteşti că ştii.”

Omul ăsta glumeşte??

Deodată ceva indescriptibil se întâmplă. Luna începu să-şi trimită razele sub forma cuvintelor din mintea mea. O M U L  Ă S T A  G L U M E Ş T E, C I N E  O  F I, D A R  D A C Ă  N U  G L U M E Ş T E, C E  Î N S E A M N Ă  T O A T E  A S T E A,  A S T A  E  P R E A  D E  T O T curgeau din cer, alunecau uşor şi se aşezau cuminţi pe oglinda lacului.

C I N E  S U N T  E U veniră direct spre mine, învăluindu-mă într-o strălucire şi mai puternică.

E U  S U N T … T O A T E  A C E S T E  F R U M U S E Ţ I ? E U  S U N T  C E E A  C E  S U N T  Ş I  C E E A  C E  V R E A U  S Ă  F I U mă copleşiră, îmi prinseră de rochie aripi argintii, pescăruşii cei cu ochi de foc începură să planeze superb deasupra lacului, păsări cereşti strălucinde ce zburau până la Lună şi aduceau înapoi zeci şi zeci de cuvinte…

FOTO39

În acele momente iniţiatice nu m-am mai mirat de nimic, nici de faptul că însoţitorul meu nu mai era acolo, adică nu mai era separat de mine, pentru că am înţeles că El – principiul meu masculin – îşi dăduse mâna cu Ea  – principiul meu feminin – , iar Luna, Cerul, Lacul, pescăruşii, cuvintele, cărarea strâmtă şi primejdioasă, întunericul, stânca, stufărişul înalt şi neprietenos, explozia de lumini, EU, toate erau în mine.

Am plecat în zori, după ce mi-am configurat noul traseu ce aveam să-l parcurg, bucuroasă că am înţeles în sfârşit nu numai că am dreptul, ci şi datoria – unica datorie – ca EU să-l desenez. Am plecat păşind pe aceeaşi cărare ce era, de fapt, frumoasă, plină de vegetaţie luxuriantă şi flori de culori îngereşti, atentă să urmez Linia de destin abia făurită. Am plecat după ce Luna a apus şi Soarele s-a ridicat şi mi s-a aşezat direct pe inimă.

Au fost odată o vară, un Lac şi o Lună. Şi eu.

FOTO VLL

Experienced thoughts

Dacă ţi-a plăcut acest articol, dă-mi un Like, abonează-te pentru a primi pe e-mail viitoarele articole, acordă-mi aprecierea ta în număr de steluţe, apasă butoanele Facebook, Google sau Twitter pentru a împărtăşi articolul cu prietenii tăi din reţeaua de socializare pe care o utilizezi, şi/sau acordă un Like paginii https://www.facebook.com/spatiulinimii! De asemenea, trimite-mi un comentariu, dacă îţi face plăcere! Îţi mulţumesc!

Trăirea în trecut ține boala în corpul fizic

Dragii mei, Niculina Gheorghiţă, Psiholog Formator Clinician Principal şi Doctorand în Psihologie Cuantică, punctează, scurt şi la obiect, cum ar fi eficient să ne abordăm propria vindecare. Ştim deja că afecţiunile se instalează în corpul fizic abia după o perioadă în care ele au apărut la niveluri mai subtile, şi pentru că nu ne-am ajustat la timp atitudini sau comportamente, pentru că nu ne-am vindecat unele răni, ele au ajuns să se somatizeze în corp. Atât de mult ne-am obişnuit să asociem vindecarea cu dispariţia simptomelor fizice, pe cât de mult ne-am obişnuit să ne asociem pe noi, cu corpul nostru. Doar că noi NU suntem numai corpul nostru! Noi suntem fiinţe de lumină, venite într-un corp pe care e necesar să-l îngrijim pentru că este singurul nostru vehicul aici, pe Pământ, şi avem o minte pe care e necesar să o disciplinăm pentru a ne putea făuri o viaţă în bucurie, armonie şi iubire. Haideţi să vedem articolul. 🙂

Irina Luana Stan

FOTO64

Trăirea în trecut ține boala în corpul fizic

Autor invitat: Niculina Gheorghiță

   Ai un Plan pentru vindecare?

  Faceți nenumărate eforturi pentru a vă vindeca de diverse boli din corpul fizic și de cele mai multe ori nu apare vindecarea. Astfel vă întrebați mereu: Am făcut tot felul de terapii, am fost la tot felul de vindecători, am luat diverse remedii, medicamente și tot nu m-am vindecat de boală? Asta pentru că ne-am aplecat doar asupra corpului fizic, dar boala vine din emoțiile pe care le ținem în noi.

  Emoțiile tale își pun amprenta asupra corpului fizic și curând corpul tău este expus la orice. De aici bolile și afecțiunile.

  Ai un plan să te vindeci? Ai un plan pentru a fi sănătos?

Vreți să vă vindecați DAR NU AVEȚI UN PLAN PENTRU A VĂ VINDECA? A LUA NIȘTE REMEDII SAU A APLICA DIVERSE TERAPII NU ESTE PLANUL DE VINDECARE. Atât timp cât menții boala în corp de fapt nu ai un plan pentru a fi sănătos.

Planul începe cu aducerea ta în prezent cu totul, cu  gânduri, situații, prin facerea lucrurilor diferit față de trecut.

  Poziția de observator este modalitatea de a te aduce în prezent. Fiind mereu conștient de ceea ce faci aici și acum, cu ajutorul întrebărilor:

  1. Ce gândesc eu acum?
  2. Ce simt eu acum?
  3. Creezi o afirmație opusă a ceea ce simți.

Trecutul, gândurile care te duc în trecut, rutina și obișnuințele țin boala în corpul fizic. Oamenii care vor să dețină controlul asupra altora au întotdeauna o poveste tristă. Și acolo ei se ascund.

Dacă dăm la o parte victimizarea, suferința faptul că ne folosim de oameni pentru a ne împlini, vom scăpa de povara trecutului. Pentru a trăi în prezent aici și acum e nevoie de dorința și curajul de a experimenta în fiecare clipă ceva nou.

Chiar dacă sunt lucruri aparent rutiniene, tu de fapt ești altul în fiecare clipă deoarece ai alte stări și alte gânduri care trec prin tine în fiecare moment. Tu ești altul de la un moment la altul. Dacă continui să menții durerea din trecut înseamnă că de fapt îți este teamă să trăiești fără această durere, care îți aduce diverse beneficii. Veți întreba ce beneficii pot avea prin suferință? Diverse, cum ar fi: oamenilor le este milă de tine, îți dau atenție, ești băgat în seamă, și astfel obții ceea ce vrei.

Dacă ești onest cu tine și nu mai cauți beneficiile care apar de pe urma durerii și a suferinței, nu e nimic în cer și pe pământ care să te țină de la a te vindeca și a fi sănătate radiantă.

Personalitatea este cea care vrea să păstreze o felie de suferință din trecutul tău, pentru că așa ea se definește. Atunci când ești în Sine, în partea divină din tine, nu vrei să deții controlul asupra trecutului.

Când ești în Sine ești sincer și îți dai seama că prin prisma personalității ești obsedat de control, ești comod și vrei să te folosești de alții pentru a-ți împlini niște nevoi momentane.

Pentru a afla cum stați la acest capitol vă recomand un exercițiu de autoanaliză. Luați o foaie de hârtie și scrieți:

– ce nu vreți să mai faceți pentru a vă menține și întreține boala.

– ce vă place și ce nu vă place la voi, din această perspectivă;

– ce comportamente  mențineți chiar dacă știți că vă fac rău și vouă și celor din jur.

Poate fi începutul unui plan. Adică după ce afli ce nu vrei să mai faci poți descoperi cu ce vrei să înlocuiești acele acțiuni și emoții, cum vrei să trăiești pentru a fi sănătos.

E nevoie să fii sincer deoarece adevărul crește aripi și vă eliberează de boală.

Deci eliberați-vă de emoțiile trăite în trecut, pentru a vă auto-vindeca. Nimeni din exteriorul vostru nu poate face asta. Orice terapeut este un îndrumător, care poate activa corpul să se auto-vindece, poate să-ți dea un remediu pentru a anihila niște șocuri trăite cândva, poate să-ți prescrie un medicament, o metodă de vindecare, dar numai tu poți să te vindeci dacă te dezlegi conștient de trecut și îți aduci energia înapoi. Prin aceasta unifici personalitatea cu Sinele tău Divin, și nu mai trăiești în separare.

Conștientizarea ne permite să ne extindem din percepțiile noastre limitate doar cunoscute cândva, spre orice altceva posibil.

Conștientizarea înseamnă că vrei să îți iubești ființa, corpul, sufletul spre a te manifesta în bucurie. Spor la lucru cu voi și creați-vă un plan pentru vindecare. Cu drag din iubire pentru a crea iubire.

 Amintesc faptul că Niculina Gheorghiţă este autoarea cărţilor:

Bucuria de a trăi în şi cu Dumnezeu. Ghid practic de psihologie cuantică”

Regăsirea puterii interioare. Ghid practic de psihologie cuantică ”

Bucuria de a trăi fără mască. Ghid practic de psihologie cuantică”

Credinţele noastre creează realitatea noastră. Ghid practic de psihologie cuantică”,

pe care vi le recomand din toată inima şi cu toată onestitatea, precum vă recomand şi cursul ei absolut remarcabil “Regăsirea Puterii Interioare”, structurat în 7 module după cum urmează:

Modulul 1Regăsirea identităţii divine (obiectiv: a te pune în contact cu identitatea ta reală, forţa ta de creator şi puterea ei de creaţie)

Modulul 2Descoperirea puterii în relaţii (obiectiv: evaluarea relaţiilor din perspectiva celui care are puterea de decizie şi de a experimenta forţa unei relaţii în care ambii parteneri sunt total în siguranţă)

Modulul 3Regăsirea şi descoperirea iubirii de sine (obiectiv: descoperirea capacităţii de a fi mereu şi necondiţionat de partea ta, indiferent de ce, cum, cât şi când ai făcut ceva)

Modulul 4Descoperirea puterii emoţionale (obiectiv: activarea poziţiei observatorului nonjudicativ prin iubire necondiţionată în orice experienţă de viaţă)

Modulul 5Descoperirea puterii voinţei şi a intenţiei (obiectiv: activarea şi experimentarea capacităţii de creaţie la nivel holografic)

Modulul 6Descoperirea puterii minţii (obiectiv: activarea unei minţi care transformă experienţa în înţelepciune şi care este focalizată ca un laser în orice situaţie de normalitate sau criză)

Modulul 7Descoperirea trăirii în prezent, aici și acum  (obiectiv: crearea unui portal interior de trecere în Sine, experimentarea potenţialului nelimitat al Sinelui, cu descărcarea şi stocarea în minte a experienţelor de acest gen,  sub formă de abilităţi).

De ce să mergi, dacă poţi să zbori? – despre Niculina Gheorghiţă

NICULINA3

Surâsul ei uşor, diafan, molipsitor, de roză înnăscută, privirea ei curată, de lumină venită din Cer, vorba ei bună, de catifea, inima ei mare cât o sală de curs şi cât încă tot Universul.

Niculina. Modulul doi. Eu, tu, creaţie, Dumnezeu, conştienţă. Unime, credinţă, sfinţenie, empatie, iubire. Respect, concentrare, adevăr, responsabilitate, unitate, coerenţă, dragoste, muncă, miracol.

Niculina, atât de aproape de noi, de fiecare dintre noi. Cu blândeţea şi iubirea unei mame adevărate, cu fermitatea şi înţelepciunea unui dascăl trimis din Cer, cu delicateţea unei Zeiţe coborâte Aici pentru a ne reaminti Dumnezeirile din noi: Niculina, cea smerită şi caldă ca pâinea noastră strămoşească, coaptă pe vatra bătrânei şi înţeleptei noastre Moldove.

De această dată m-am dus cu o lacrimă în colţul buzei, cu umbre triste lângă ochi, cu apăsarea neputinţelor ce se războiesc, încă, cu Minunile dinlăuntru-mi.

Şi…

Am plecat cu un surâs printre gene, cu buzele fremătând de viaţă nouă, luându-mi rămas bun temporar de la ea, care mi-a trimis cu ochi de şoim gândul ei curat şi înaripat, care ar fi sunat cam aşa:

De ce să mergi, Irina-Luana, dacă poţi să zbori?

Experienced thoughts

Articolul se referă la Modulul 2 al cursului de dezvoltare personală şi spirituală „Regăsirea Puterii Interioare” susţinut de Niculina Gheorghiţă, Psiholog Formator Clinician Principal, Doctorand în Psihologie Cuantică, Terapeut Bowen, autoare a cărţilor:

Bucuria de a trăi în şi cu Dumnezeu. Ghid practic de psihologie cuantică”

Regăsirea puterii interioare. Ghid practic de psihologie cuantică ”

Bucuria de a trăi fără mască. Ghid practic de psihologie cuantică”

Credinţele noastre creează realitatea noastră. Ghid practic de psihologie cuantică”,

pe care vi le recomand din toată inima, precum vă recomand şi cursul ei absolut remarcabil “Regăsirea Puterii Interioare”, structurat în 7 module după cum urmează:

Modulul 1Regăsirea identităţii divine (obiectiv: a te pune în contact cu identitatea ta reală, forţa ta de creator şi puterea ei de creaţie)

Modulul 2Descoperirea puterii în relaţii (obiectiv: evaluarea relaţiilor din perspectiva celui care are puterea de decizie şi de a experimenta forţa unei relaţii în care ambii parteneri sunt total în siguranţă)

Modulul 3Regăsirea şi descoperirea iubirii de sine (obiectiv: descoperirea capacităţii de a fi mereu şi necondiţionat de partea ta, indiferent de ce, cum, cât şi când ai făcut ceva)

Modulul 4Descoperirea puterii emoţionale (obiectiv: activarea poziţiei observatorului nonjudicativ prin iubire necondiţionată în orice experienţă de viaţă)

Modulul 5Descoperirea puterii voinţei şi a intenţiei (obiectiv: activarea şi experimentarea capacităţii de creaţie la nivel holografic)

Modulul 6Descoperirea puterii minţii (obiectiv: activarea unei minţi care transformă experienţa în înţelepciune şi care este focalizată ca un laser în orice situaţie de normalitate sau criză)

Modulul 7Descoperirea trăirii în prezent, aici și acum (obiectiv: crearea unui portal interior de trecere în Sine, experimentarea potenţialului nelimitat al Sinelui, cu descărcarea şi stocarea în minte a experienţelor de acest gen,  sub formă de abilităţi).

Dacă ţi-a plăcut acest articol, dă-mi un Like, abonează-te pentru a primi pe e-mail viitoarele articole, acordă-mi aprecierea ta în număr de steluţe, apasă butoanele Facebook, Google sau Twitter pentru a împărtăşi articolul cu prietenii tăi din reţeaua de socializare pe care o utilizezi, şi/sau acordă un Like paginii https://www.facebook.com/spatiulinimii! De asemenea, trimite-mi un comentariu, dacă îţi face plăcere! Îţi mulţumesc!

Portretul omului sănătos

FOTO48

Un articol foarte util al Niculinei Gheorghiţă, Psiholog Formator Clinician Principal şi Doctorand în Psihologie Cuantică. Toţi ne dorim să fim sănătoşi, dar cum se defineşte, oare, starea de sănătate şi ce presupune a o trăi? Haideţi să vedem.
Irina Luana Stan

Portretul omului sănătos

Autor invitat: Niculina Gheorghiță

După toate cercetările, trăirile mele și ale celor din jurul meu, după toate observațiile pertinente a manifestării umane, m-am decis să vă redau un portret al omului sănătos. Atunci când omul este sănătos în toate dimensiunile vieții sale el este fericit, se simte împlinit, este acasă cu el oriunde ar fi. Când este sănătos nu-l mai interesează ce se întâmplă în curtea vecinului pentru că el are tot ce îi trebuie în curtea sa.  Atunci când omul este sănătos pe cele trei dimensiuni pe care le voi analiza, el este deja manifestarea Sinelui său Divin în toate acțiunile sale în lumea concretă.

    Mai jos vă voi schița portretul omului sănătos pe toate dimensiunile sale, adică corp – minte – suflet.

   Pe dimensiunea fizică a corpului uman, omul sănătos este omul care își înțelege, are grijă și prețuiește templul spiritului adică corpul fizic. Este omul care își vede corpul frumos și folositor. Este conștient și știe că, corpul fizic este un instrument pe care este imperios necesar să-l îngrijească și să-i dea tot ce are nevoie pentru buna funcționare. Își privește corpul ca pe o mașină în care călătorește și care are nevoie de ulei, carburant, revizii din când în când ca să nu rămână cu ea în mijlocul drumului călătoriei sale prin experiența umană. Este omul care oferă corpului său alimente de cea mai bună calitate, spălare conștientă, purificare prin respirație și îl îmbracă cu haine compatibile cu natura sa.

    Pe dimensiunea psihică, este omul care trăiește conștient de sine, de gândurile sale, de trăirile sale. Este omul care își cunoaște și satisface nevoile fără să aștepte ca cineva din exterior să i le satisfacă. Este omul care trăiește onest și cinstit cu sine și cu cei din jurul său. Este îngăduitor cu propriile limite, dar este mereu dornic să și le depășească, să crească să se dezvolte pentru a fi mereu în echilibru cu el și tot ce este în jurul său. Este omul care își trăiește umanitatea cu bucurie și veselie. Este gata să își asume riscuri, să fie creativ, să își exprime competențele și să se schimbe atunci când condițiile de moment solicită schimbările necesare evoluției. Omul sănătos găsește modalități de a introduce în viața lui ceea ce este nou și diferit, păstrând în același timp acele părți vechi care sunt încă utile și aruncă ceea ce nu îi mai este de folos. Adică are curajul să se dezlege de ceea ce aduce suferință și limitare. Are mereu o minte vioaie, curioasă și dorință de a experimenta pentru a se dezvolta.

   Pe dimensiunea sufletească, este omul care simte, iubește, se joacă, este eficient și responsabil de acțiunile sale în călătoria sa. Este omul care stă pe propriile sale picioare, iubește profund, acționează corect și cinstit, are eficiență și implicare maximă în ceea ce face. Este omul prezent în aici și acum care trăiește în observator fără să pice în noroiul emoției. Este omul care acționează cu inima ușoară din joacă, fără atașamente și așteptări iluzorii. Este conștient în fiecare clipă să trăiască în sine și cu Sine.

  Făceți-vă o analiză din când în când pe cele trei dimensiuni prezentate și veți vedea cum stați cu sănătatea. Fiți voi, descoperiți-vă și partea iubitoare și partea în suferință din voi, faceți armonie între ele, dezlegați-vă și iertați-vă pentru nerealizări și dați-vă voie să fiți manifestarea Sinelui divin. Așa cum spunea și maestrul Iisus: „Căutați mai întâi împărăția cerurilor și toate celelalte se vor alătura vouă”. Adică fiți conectați cu natura divină din voi și restul va veni de la Sine. Pentru a reuși în permanență să ne conectăm la sine, important este să ne cunoaștem, să ne descoperim vulnerabilitățile, să ne iertăm, să ne dezlegăm de trecut și să ne dăm voie să FIM. Spor la lucru cu voi. Cu drag

Amintesc faptul că Niculina Gheorghiţă este Psiholog Formator Clinician Principal, Doctorand în Psihologie Cuantică, Terapeut Bowen şi autoare a cărţilor

Bucuria de a trăi în şi cu Dumnezeu. Ghid practic de psihologie cuantică”

Regăsirea puterii interioare. Ghid practic de psihologie cuantică ”

Bucuria de a trăi fără mască. Ghid practic de psihologie cuantică”

Credinţele noastre creează realitatea noastră. Ghid practic de psihologie cuantică”,

pe care vi le recomand din toată inima şi cu toată onestitatea, precum vă recomand şi cursul ei absolut remarcabil “Regăsirea Puterii Interioare”, structurat în 7 module după cum urmează:

Modulul 1Regăsirea identităţii divine (obiectiv: a te pune în contact cu identitatea ta reală, forţa ta de creator şi puterea ei de creaţie)

Modulul 2Descoperirea puterii în relaţii (obiectiv: evaluarea relaţiilor din perspectiva celui care are puterea de decizie şi de a experimenta forţa unei relaţii în care ambii parteneri sunt total în siguranţă)

Modulul 3Regăsirea şi descoperirea iubirii de sine (obiectiv: descoperirea capacităţii de a fi mereu şi necondiţionat de partea ta, indiferent de ce, cum, cât şi când ai făcut ceva)

Modulul 4Descoperirea puterii emoţionale (obiectiv: activarea poziţiei observatorului nonjudicativ prin iubire necondiţionată în orice experienţă de viaţă)

Modulul 5Descoperirea puterii voinţei şi a intenţiei (obiectiv: activarea şi experimentarea capacităţii de creaţie la nivel holografic)

Modulul 6Descoperirea puterii minţii (obiectiv: activarea unei minţi care transformă experienţa în înţelepciune şi care este focalizată ca un laser în orice situaţie de normalitate sau criză)

Modulul 7Descoperirea trăirii în prezent, aici și acum (obiectiv: crearea unui portal interior de trecere în Sine, experimentarea potenţialului nelimitat al Sinelui, cu descărcarea şi stocarea în minte a experienţelor de acest gen,  sub formă de abilităţi).

Descoperirea și creșterea stimei de Sine

Dragii mei, iată încă un articol scris de Niculina Gheorghiţă, Psiholog Formator Clinician Principal şi Doctorand în Psihologie Cuantică, articol ce cuprinde informaţii extrem de valoroase şi importante pentru toţi cei ce vrem să călătorim conştient pe drumul nostru şi, implicit, să avem o viaţă mai bună, mai apropiată de ceea ce ne-am dorit sau ne dorim. Iată cum se face:

FOTO11_BLOG

Descoperirea și creșterea stimei de Sine

Autor invitat: Niculina Gheorghiță

Stima de sine este atitudinea prin care poți să te reinventezi, să crești, să te dezvolți și să fii creatorul realității tale. Peste tot se vorbește de stima de sine şi că ea din interior este motorul transformării și dezvoltării noastre. Azi am decis să abordez acest subiect din altă perspectivă astfel încât să aflați unde și cum aveți de lucrat cu voi pentru a trăi conștient aici și acum. Aceste informații au menirea de a vă ajuta să trăiți prezentul așa cum îl doriți și să scăpați de tarele și nemulțumirile din copilăria voastră. Am scris de curând un articol despre cum să vă onorați părinții, pentru că vi i-ați ales pentru a evolua și a căpăta înțelepciunea necesară pentru a crea.


Stima de sine are la bază 3 piloni, care se formează în general în mica copilărie 1-7 ani. Acești piloni pot fi întăriți în perioada adultă conștienți fiind de noi și de ceea ce facem. Aceștia sunt:

–         Încrederea  în Sine;

–         Acceptarea de Sine;

–         Iubirea de Sine.

Ca şi copii, dăm tot felul de interpretări gesturilor și comportamentelor părinților noștri, care de cele mai multe ori ne privează de a ne dezvolta armonios.

În cazul Iubirii de Sine, sunt și au fost părinți care nu au spus niciodată copiilor că-i iubesc, verbal, declarativ,  pentru că nici ei nu au primit la rândul lor și nu știau că asta e foarte important în dezvoltarea copilului, iar noi ca copii am tradus că nu suntem sau nu am fost iubiți. Astfel adulți fiind așteptăm tot timpul ca cineva din afară să ne spună aceste cuvinte. În acest caz suntem ușor de manipulat emoțional, ușor de șantajat afectiv, și nu știm cum să comunicăm în armonie.

Dacă părinții nu au avut încredere că noi suntem în stare să facem ceva și tot timpul ne-au controlat, ne-au urmărit, au spus „tu ești mic nu poți, nu știi”, „ai grijă”,etc. Toate acestea deoarece, aveau fricile lor ca să nu pățim nimic, să nu ne accidentăm sau să nu ne îmbolnăvim, noi am interpretat că nu au încredere în noi. Adulți fiind muncim foarte mult și din greu ca să demonstrăm tuturor că putem, adică să ne dezvoltăm încrederea în noi. Paradoxal oricât faci și muncești peste puterile tale normale, pici în poziția de salvator și nici tu nu ești mulțumit pentru că nu mai ai timp să te bucuri de ce faci și nici cel pe care-l salvezi nu poate crește și să fie stăpânul realității sale, pentru că i se întreține programul  de victimă.

Dacă părinții ne-au comparat mereu și ne-au spus “de ce colegul a luat premiu și tu nu ai putut”, “de ce celălalt se îmbracă clasic (civilizat) iar tu vrei haine care nu se asortează”, etc. Mereu am fost comparați că celălalt e mai bun iar noi am interpretat ca și cum nu ne-ar accepta așa cum suntem, dar de fapt ei vroiau să fim buni la școală, să fim civilizați, onești, etc. Ei așa credeau că ne motivează pentru a crește frumos și a învăța bine ca să avem o viață mai bună.

Cum descoperim dacă avem o stimă de sine înaltă sau coborâtă?

Mai jos vă voi arăta o modalitate simplă, pe care o aveți oriunde vă aflați, doar că implică poziția de observator și o mică călătorie de câteva minute, conștientă în trecut.

Am să vă rog să vă luați un timp în care să intrați în contact cu voi. În starea de observator, vă uitați la trecutul vostru, adică în perioada în care stăteați cu familia de bază (părinți, frați, bunici, rude). Așa cum am spus vă uitați fără să intrați în emoții sau suferință. În acel moment pe care l-ați ales din trecutul vostru uitați-vă la comportamentele și reacțiile celor din familie.

Mai jos vă voi expune câteva comportamente ale membrilor familiei de bază prin care vă veți cunoaște pe voi înșivă. Voi schița cele două extreme ale stimei de sine: cea coborâtă (scăzută) și cea înaltă (ridicată).

Stima de sine coborâtă o poți descoperi uitându-te în familia de origine și observând modurile de comportament al membrilor familiei. Astfel:

– comunicarea era indirectă, neclară și nu tocmai sinceră;

– regulile cu cei din jur erau rigide, inumane, imposibil de negociat sau schimbat;

– legăturile membrilor familiei cu societatea erau impregnată de frică, împăciuitoare, acuzatoare;

– schimbările care au apărut au fost considerate păcate, greșeli și pedepse.

Stima de sine Înaltă o putem descoperi observând comportamentele membrilor familie de bază. Astfel:

– comunicarea este directă, clară, la obiect, sinceră;

– regulile erau flexibile, omenești, adecvate și ușor de modificat;

– legătura cu societatea era deschisă și plină de speranță și se baza pe alegeri și nu pe „trebuie”.

– schimbările care au avut loc au avut la bază noi lecții de învățat, noi cunoștințe de acumulat și de integrat

După ce ați observat și conștientizat spre ce calitate a stimei de sine se înclină balanța, înseamnă că ați descoperit ce din interiorul vostru vă împiedică să lucrați cu voi și să trăiți o viață minunată.

Acum vă duceți la cei 3 piloni și observați-vă nevoile interioare. După ce le-ați descoperit din perspectiva: încrederii în Sine, acceptării de sine și iubirii de Sine, veți ști cum să lucrați cu voi ca să vă umpleți golul pe care-l aveți în interior.

   Ca recomandări:

  1. Vă puteți crea 2-3 afirmații de genul:

Eu sunt dintotdeauna încredere în Sine”

„Eu sunt dintotdeauna acceptare de Sine”

„Eu sunt dintotdeauna Iubire de Sine”.

Le veți spune lent în fiecare dimineață și seară, 29 de zile de 21 de ori la rând pe fiecare, ca și cum ar intra prin creștetul capului în interiorul corpului vostru, ca și cum ar face parte din voi, ca și cum s-ar odihni în fiecare celulă a corpului fizic. Astfel în 29 de zile sau 6 luni pentru cei care au stima de sine foarte scăzută, vă veți crea o rețea neuronală prin care deveniți atitudinea a ceea ce ați formulat prin afirmații. Sunt mii de oameni deja, care au lucrat cu ei și au reușit să-și schimbe viața, obiceiurile, stările, etc. Deci dacă unul poate toți putem!

       2.  Lucrați cu oglinda astfel:

În fiecare dimineață când vă treziți vă uitați la voi în oglindă și rostiți cu voce moderată (de 3 ori fiecare afirmație, timp de 21 de zile minim, 6 luni maxim) dar să vă auziți următoarele afirmații, uitându-vă ochi în ochi la dumneavoastră, ca și cum părinții voștri v-ar spune:

–         Te iubesc … (numele tău);

–         Te accept… (numele tău);

–         Te apreciez… (numele tău);

–         Te respect… (numele tău);

–         Am încredere în tine… (numele tău).

Prima dată s-ar putea să vi se pară bizar, ciudat, cum să spun așa? Pentru  a crea rețele neuronale noi o metodă este să ieși din obișnuit, din rutină, adică să faci lucrurile altfel. Și cum această modalitate este creată și testată de mine în primul rând, o puteți trata ca și cum face parte din procesul prin care vreți să vă schimbați starea din interior și merită.

După ce faceți acestea citiți în fiecare zi informații care să vă ajute să mențineți dorința de a lucra cu voi și de a vă schimba pentru o viață minunată, pentru a putea trăi miracolul care este viața.

Spor la lucru cu voi și conștientizați că Stima de Sine este resursa puterii interioare și motorul care vă susține mereu spre dezvoltare, creștere interioară, evoluție. Cu drag din iubire pentru iubire.

Amintesc faptul că Niculina Gheorghiţă este autoarea cărţilor:

Bucuria de a trăi în şi cu Dumnezeu. Ghid practic de psihologie cuantică”

Regăsirea puterii interioare. Ghid practic de psihologie cuantică ”

Bucuria de a trăi fără mască. Ghid practic de psihologie cuantică”

Credinţele noastre creează realitatea noastră. Ghid practic de psihologie cuantică”,

pe care vi le recomand din toată inima şi cu toată onestitatea, precum vă recomand şi cursul ei absolut remarcabil „Regăsirea Puterii Interioare”, structurat în 7 module după cum urmează:

Modulul 1Regăsirea identităţii divine (obiectiv: a te pune în contact cu identitatea ta reală, forţa ta de creator şi puterea ei de creaţie)

Modulul 2Descoperirea puterii în relaţii (obiectiv: evaluarea relaţiilor din perspectiva celui care are puterea de decizie şi de a experimenta forţa unei relaţii în care ambii parteneri sunt total în siguranţă)

Modulul 3Regăsirea şi descoperirea iubirii de sine (obiectiv: descoperirea capacităţii de a fi mereu şi necondiţionat de partea ta, indiferent de ce, cum, cât şi când ai făcut ceva)

Modulul 4Descoperirea puterii emoţionale (obiectiv: activarea poziţiei observatorului nonjudicativ prin iubire necondiţionată în orice experienţă de viaţă)

Modulul 5Descoperirea puterii voinţei şi a intenţiei (obiectiv: activarea şi experimentarea capacităţii de creaţie la nivel holografic)

Modulul 6Descoperirea puterii minţii (obiectiv: activarea unei minţi care transformă experienţa în înţelepciune şi care este focalizată ca un laser în orice situaţie de normalitate sau criză)

Modulul 7Descoperirea trăirii în prezent, aici și acum  (obiectiv: crearea unui portal interior de trecere în Sine, experimentarea potenţialului nelimitat al Sinelui, cu descărcarea şi stocarea în minte a experienţelor de acest gen,  sub formă de abilităţi).

Irina Luana Stan

Ce bine că nu m-am trezit de tot

FOTO70

Cu glas lăuntric de copil m-am trezit din somn ca un lujer înalt căutând răsăritul.

Mi-am aşezat cu mirare tălpile goale pe iarba moale – ah, ce senzaţie – întrebându-mi somnul cum se făcea oare că patul din odaia mea ajunsese odată cu mine în mijlocul pădurii şi al verii.

Până să mai ridic spre Cer şi alte întrebări, câteva păsări albe veniră şi mă prinseră în dansul lor zburător, câţiva cocostârci se alăturară şi ei timid, triluri vesele se auzeau în cor dinspre câţiva copaci frumoşi şi semeţi, roiuri de gâze zburdalnice veniră şi ele în mare viteză, deschizând calea unui superb stol de rândunele, vreo trei veveriţe şi câţiva iepuraşi veniră şi ei şi, în curând, toată pajiştea din mijlocul pădurii vuia de ţopăieli, învârtituri, loopinguri înaripate, scăldate de Soarele care lumina din ce în ce mai bucuros la vederea dansului şugubăţ de făpturi amestecate şi contopite cu vara, cu iarba, cu copacii, cu cântecul, cu Cerul şi cu mine.

Copil fiind în sinea mea în mijlocul acestei petreceri, unde nimic şi nimeni nu mai era ne-la-locul-lui, unde nimic nu mai era greşit, unde întrebările nu se mai iţeau din moment ce totul era atât de simplu, şi unde timpul nu mai curgea din moment ce inima cunoştea numai bucuria, am (re)cunoscut lumea toată aşa cum o ştiam: o casă a luminilor în zbor.

Nu ştiu cât a durat petrecerea noastră timpul nu exista acolo dar m-am trezit din nou. Mi-am aşezat cu mirare tălpile goale pe covorul alb şi moale, întrebându-mi somnul cum se făcea oare că patul şi cu mine eram din nou în odaia mea?

Până să mai ridic alte întrebări spre Cerul de dincolo de fereastră, câteva păsări albe, câţiva cocostârci, câteva rândunele, vreo trei veveriţe şi câţiva iepuraşi începură să ţopăie de mama focului prin pat, pe covor, pe pervazul fereastrei.

„Aha, am înţeles”, mi-am zis. „Nici acum nu m-am trezit de tot”, dar, vai, ce bine!! Ce bine că nu m-am trezit de tot din cel mai adevarat adevăr din câte există. Păi nu unul dintre iepuraşi mă luase cu el de mână acum ceva timp când cerul de deasupra-mi se întunecase şi mi se părea că nu voi mai găsi niciodată drumul spre răsărit? Păi nu vreo cinci, şase rândunele mi-au ţinut, cu forţa, lecţii de zbor, când eu eram sigură că nu mai puteam decât să mă târăsc pe veşnicie? Oare nu cele trei veveriţe mi-au arătat cum poţi urca din prăpăstii, cum să te caţeri şi să ajungi la umbra unui arbore prietenos, şi oare nu păsările albe au adus, cu multe intervenţii, un vultur uriaş, care m-a purtat pe aripile sale vreme de mai multe luni la rând în care am simţit, reamintindu-mi, mireasma de foc sacru prinsă în penele lui?…

„Ce bine că nu m-am trezit de tot”, mi-am zis.

Adică, ce bine că, de fapt, în sfârşit, am început să mă trezesc.

Experienced thoughts

Dacă ţi-a plăcut acest articol, dă-mi un Like, abonează-te pentru a primi pe e-mail viitoarele articole, acordă-mi aprecierea ta în număr de steluţe, apasă butoanele Facebook, Google sau Twitter pentru a împărtăşi articolul cu prietenii tăi din reţeaua de socializare pe care o utilizezi, şi/sau acordă un Like paginii https://www.facebook.com/spatiulinimii! De asemenea, trimite-mi un comentariu, dacă îţi face plăcere! Îţi mulţumesc!