CUM NE SCHIMBĂ DUMNEZEU CREIERUL – PARTEA A ŞASEA

DSCF9459

În continuarea articolelor precedente pe aceeaşi temă, PĂRŢILE ÎNTÂI, A DOUA, A TREIA, A PATRA ŞI A CINCEA (pe care le găsiţi aici: https://spatiulinimii.com/2013/11/20/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul , aici: https://spatiulinimii.com/2013/11/29/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul-partea-a-doua/ , aici: https://spatiulinimii.com/2013/11/29/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul-partea-a-treia/ , aici: https://spatiulinimii.com/2013/12/06/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul-partea-a-patra/ şi aici https://spatiulinimii.com/2013/12/12/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul-partea-a-cincea/), având la bază cartea “CUM NE SCHIMBĂ DUMNEZEU CREIERUL“, de Andrew Newberg şi Mark Robert Waldman, vă voi prezenta în cele ce urmează un fragment ce mi se pare de o importanţă deosebită deoarece prezintă metode practice prin care putem ajunge să avem un creier mai sănătos, o memorie mai bună, niveluri scăzute de stres şi anxietate, şi, implicit, o stare de sănătate fizică, mintală şi spirituală mai bună. Reamintesc faptul că la baza cărţii în cauză stă o vastă cercetare medicală, ştiinţifică şi spirituală.

NOTĂ: Pentru înţelegerea deplină a tuturor informaţiilor prezentate în articolul de faţă, cât şi pentru o viziune de ansamblu asupra unor elemente de o mare importanţă pentru noi toţi, recomand parcurgerea celor cinci articole anterioare din seria CUM NE SCHIMBĂ DUMNEZEU CREIERUL, menţionate mai sus.

Crearea unei meditaţii personale pentru îmbunătăţirea memoriei

De ani de zile, oamenii de ştiinţă ştiu că exerciţii simple de memorie – de exemplu a juca mahjong sau memorarea listelor întâmplătoare de numere sau nume – pot îmbunătăţi o serie de funcţii cognitive, mai ales pentru persoanele trecute de cincizeci de ani. Dar după cum vom explica pe parcursul acestei cărţi, meditaţia pare să fie mai eficientă atunci când vine vorba de consolidarea circuitelor neuronale din creier.

FOTO 600

În esenţă, cu cât exersaţi mai mult creierul – mental, fizic, social şi contemplativ – , cu atât devine mai sănătos. Chiar şi mai interesant, după cum au descoperit cercetătorii de la Centrul de Cercetare Gerontologică din Stockholm şi Centrul de Cercetare a Îmbătrânirii din Suedia, dacă îţi alcătuieşti propriul program de îmbunătăţire a memoriei, vei înregistra o ameliorare chiar şi mai mare, împreună cu o mai mare disponibilitate de a exersa. De ce să nu aplicăm, atunci, această strategie şi să creăm o meditaţie personală de întreţinere a memoriei? Elementele-cheie sunt simple: menţineţi o stare de conştienţă relaxată, reglaţi respiraţia şi executaţi o mişcare simplă sau complexă cu orice parte a corpului. În timp ce faceţi asta, cântaţi, psalmodiaţi sau repetaţi încet un sunet sau o frază care are o semnificaţie personală, şi practicaţi cel puţin douăsprezece minute în fiecare zi. Şi nu uitaţi pasul cel mai important: menţineţi limpede în minte scopul pe care doriţi să îl atingeţi.

FOTO 601

Faceţi meditaţia cât doriţi de simplă sau complexă şi simţiţi-vă liberi să o modificaţi de la o săptămână la alta. Cu cât meditaţia voastră devine mai complexă şi cu cât o faceţi mai mult, cu atât vă veţi fortifica circuitele neuronale care tind să se deterioreze cu vârsta. Puteţi medita chiar în timp ce mergeţi, alergaţi sau faceţi gimnastică, deoarece cu cât veţi mişca mai multe părţi ale corpului, cu atât mai multe părţi ale creierului vor fi stimulate.

Cât va dura până veţi vedea o îmbunătăţire? Tehnic vorbind, peste noapte, dar dacă doriţi să vedeţi rezultate măsurabile, va trebui să exersaţi în fiecare zi. După cum a demonstrat un studiu recent, numai paisprezece zile de exerciţiu fizic şi mental zilnic, de reducere a stresului şi dietă zilnică sunt suficiente pentru îmbunătăţirea cogniţiei şi a funcţionării creierului la oamenii între 35 şi 69 de ani.

Alte studii ce tratează meditaţia sugerează că cele mai mari îmbunătăţiri se observă dacă practicaţi zilnic între treizeci de minute şi o oră. Pe scurt, cu cât practicaţi mai mult, cu atât mai mare va fi răsplata. După câteva săptămâni, ar trebui să observaţi îmbunătăţiri în bunăstarea atitudinală şi emoţională, şi dacă integraţi meditaţia cu psihoterapia sau clasele cognitiv-comportamentale, veţi descoperi că puteţi menţine grade scăzute de depresie şi anxietate mult timp după ce terapia ia sfârşit – dar, repetăm, NUMAI DACĂ VEŢI CONTINUA PRACTICA MEDITAŢIEI DE A STA RELAXAT, ALERT ŞI CONCENTRAT.

FOTO 603jpg

Înainte să încheiem acest capitol, aş dori să subliniez un punct de vedere important, dar adesea uitat. Lucrul asupra căruia doriţi să meditaţi, sau să vă rugaţi, poate face mai mult decât să vă schimbe creierul. Îl puteţi afecta, mai ales dacă alegeţi să vă concentraţi pe ceva care vă face să vă fie teamă sau să deveniţi mânios. În psihologie aceasta se numeşte „ruminare” şi este evident periculoasă pentru sănătate. Într-un studiu de scanare a creierului efectuat la Stanford s-a arătat că oamenii care se concentrază asupra propriilor aspecte negative, sau pe o interpretare negativă a vieţii, prezintă o activitate sporită în amigdală. Aceasta generează valuri de teamă, eliberând în creier un torent de neurochimicale distructive.

FOTO 605Din fericire, meditaţia este opusul ruminării şi, într-un fel, este similară modelului psihoanalitic al asocierii libere creat de Freud. În meditaţie, ca şi în terapie, învăţăm să supraveghem propriul negativism şi să nu reacţionăm la el. În acest proces, antrenăm creierul să rămână calm chiar şi în faţa adversităţii. Prin urmare, meditaţia devine un mod exemplar de a reevalua dificultăţile şi misterele vieţii. Dar poate cel mai imortant este faptul că pregăteşte mintea să devină mai puţin cramponată de propriile dorinţe, ataşamente şi credinţe. Când se întâmplă lucrul acesta, felul în care vedem lumea şi pe noi înşine se schimbă.

 Următorul articol din seria CUM NE SCHIMBĂ DUMNEZEU CREIERUL va trata subiectul:

 –         Dumnezeu şi neuroplasticitatea creierului

 Despre autori:

 Andrew Newberg este doctor în medicină, profesor asociat la Departamentul de Radiologie şi Psihiatrie al Spitalului Universităţii Pennsylvania şi profesor adjunct la Departamentul de Studii Religioase. Este fondatorul şi directorul Centrului pentru Spiritualitate şi Minte şi directorul Centrului pentru Studii Integrate de Spiritualitate şi Neuroştiinţă al Universităţii Pennsylvania. Este board-certified în medicină internă, medicină nucleară şi cardiologie nucleară. A publicat pe ste o suta de articole, eseuri, capitole de cărţi, lucrări. O prezentare generală a lucrărilor sale poate fi văzută la http://www.andrewnewberg.com.

Mark Robert Waldman este cercetător asociat  al Centrului pentru Spiritualitate şi Minte, Universitatea Pennsylvania, autor a nouă cărţi şi antologii în domeniile psihologiei şi creativităţii şi a unor lucrări profesionale publicate în jurnale din întraga lume. Deţine specializări în dinamici de cuplu şi terapii bazate pe conştienţă. O prezentare generală a cercetării şi workshop-urilor sale poate fi văzută la http://www.markrobertwaldman.com.

Dacă ţi-a plăcut acest articol, dă-mi un Like, abonează-te pentru a primi pe e-mail viitoarele articole, acordă-mi aprecierea ta în număr de steluţe, apasă butoanele Facebook, Google sau Twitter pentru a împărtăşi articolul cu prietenii tăi din reţeaua de socializare pe care o utilizezi, şi/sau acordă un Like paginii https://www.facebook.com/spatiulinimii! De asemenea, trimite-mi un comentariu, dacă îţi face plăcere! Îţi mulţumesc!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s