Aprilie în Noiembrie

FOTO61

Ploaia de aprilie nu e ca toate celelalte. E specială, senzuală, de cai liberi alergându-şi nările-n vânt şi coamele-n Cer. Miroase-a iubiri proaspete, şoapte de flori şi nopţi neîntâmplate încă.

Păşeam deunăzi privind din când în când la norii gri-albăstrui, adulmecând mireasma picăturilor ce se pregăteau să vină. O stradă liniştită la şosea, între două parcuri pictate de toamnă şi poleite de raze vii. Şi totuşi, în nări, aer de aprilie. În ochi, cer de-ndrăgostire. În minte, aripi spre aprilii trecute, înfiorate, tremurătoare. Beţie de iubiri începute, renăscute, neterminate, un dor căutător de ceva încă neconturat la vremea aceea…

Priveam mirată peisajul, nepotrivit cu visarea-mi şi aerul cald… Astfel că pomii se îndurară de mine – a câta oară? – şi declanşară, chiar sub ochii mei, o sesiune rapidă de completă azvârlire de frunze, ningere, înmugurire şi înflorire, aşa, pe repede-nainte.

Hmmmm, mulţumesc, pomilor dragi, că mi-aţi amintit că timpul NU există. Există ceea ce există dintotdeauna, şi ceea ce mereu va exista. Spirit, conştiinţă şi energie, manifestare, eu, tu, pomi, Univers, lumi…

Iată cum dintr-o dată sunt eu, cea de ieri, din aprilii trecute, dar şi eu, cea de azi, din aprilii viitoare, cercetând cât de mult şi de frumos am iubit, şi nu ca mai ieri, când cercetam cât de mult am fost iubită… Înţelegând că te poţi simţi pe atât de iubit pe cât de mult poţi tu să iubeşti…

Şi toate acele dulci şi-mbătătoare emoţii de aprilie-fluturaşi-zburătăciţi-prin-stomac, o Doamne, ce de experienţe savuroase, cât tot atâtea trepte de urcat la Împărăţia Cerurilor interioare, Creator venit să experimentezi aici Dumnezeirea!

CB4TOAMNĂ – ARTIST FOTOGRAF CRISTI BORBELI

Ploaia de aprilie nu e ca toate celelalte. Ea plouă când vrea ea, la mine-n Cer. Şi-mi udă genele, şi rochia, şi botinele, caleaşca şi pletele zuluf, şi-mi mută atenţia de la tine, spre mine, de la hazard, spre creaţie, de la destin, spre creator, de la ieri spre dintotdeauna, de la toamnă, spre toamnă.

… Şi n-am rezistat, mi-am scos telefonul din geantă, am apelat numărul celei mai bune prietene şi i-am spus:

„Anca, e aprilie în noiembrie. Sau noiembrie în aprilie, nici nu mai ştiu, dar ce contează? Te iubesc.”                    

Experienced thoughts

Dacă ţi-a plăcut acest articol, dă-mi un Like, abonează-te pentru a primi pe e-mail viitoarele articole, acordă-mi aprecierea ta în număr de steluţe, apasă butoanele Facebook, Google sau Twitter pentru a împărtăşi articolul cu prietenii tăi din reţeaua de socializare pe care o utilizezi, şi/sau acordă un Like paginii https://www.facebook.com/spatiulinimii! De asemenea, trimite-mi un comentariu, dacă îţi face plăcere! Îţi mulţumesc!

 

Reclame

În Cer m-am născut, mai întâi

FOTO151

Dimineaţa mi-a făcut cu ochiul spre cele două pisicuţe care torceau de zor la picioarele patului. Mi-am ridicat ochii spre Cerul de taină al dorinţelor neîntâmplate încă şi, cu gândul la cei ce mi-s dragi, m-am îndreptat spre laboratorul magic al minunilor mele culinare, delicate încântări pentru aceia care îmi fac bucuria să existe în viaţa mea.

Mi-am pregătit cafeaua cu lapte şi m-am aşezat cu gândurile, visurile şi ceaşca lângă fereastra din bucătărie. În timp ce luam ceaşca pentru a sorbi din licoarea parfumată, până să apuc s-o duc la buze, un miracol s-a petrecut: o rază de soare a ţâşnit neaşteptat, veselă şi grăbită să-mi lumineze cafeaua cu lapte, ochii şi inima.

Am privit nedumerită spre fereastră, întrebându-mă cum se făcea că soarele batea în fereastra mea la acea oră dintr-o zi de noiembrie în care bucătăria mea era de obicei umbrită de casa din faţă?

Un fascicul de lumină solară se reflecta puternic într-una dintre ferestrele mate ale casei vecine, într-un moment al zilei când soarele abia dacă ajungea pe o bucăţică din zidul casei, nicidecum în dreptul vreuneia dintre ferestrele de la etajul superior, aflat cu două niveluri desupra bucătăriei mele…

N-am mai pierdut timpul cercetând minunea, ci l-am folosit traind-o. Mi-am savurat cafeaua cu lapte amestecată cu auriu jucăuş, şi gândurile de iubire tocmai întâmplate. Soarele venise pur şi simplu să-mi spună Bună dimineaţa, să-mi alunge norii zilei precedente şi să-mi aducă aminte de ceea ce nicio clipă nu aş vrea să mai uit, că mai presus de îndoială, de cuvinte, de reguli, de tipare, de calcule şi de logică, în Cer m-am născut, mai întâi.   

Experienced thoughts

Dacă ţi-a plăcut acest articol, dă-mi un Like, abonează-te pentru a primi pe e-mail viitoarele articole, acordă-mi aprecierea ta în număr de steluţe, apasă butoanele Facebook, Google sau Twitter pentru a împărtăşi articolul cu prietenii tăi din reţeaua de socializare pe care o utilizezi, şi/sau acordă un Like paginii https://www.facebook.com/spatiulinimii! De asemenea, trimite-mi un comentariu, dacă îţi face plăcere! Îţi mulţumesc!