Suntem aici, pe această planetă superbă și densă, pentru a ne experimenta pe noi înșine, pentru a experimenta puterea creatoare a Spiritului nostru, pentru a învăța din consecințele alegerilor noastre. Suntem aici pentru a ne exprima pe noi înșine și astfel pentru a îmbogăți întregul spațiu al Conștiinței. Suntem aici pentru a expansiona Conștiința din care facem parte. Experimentarea, exprimarea și expansiunea sunt necesitățile Spiritului nostru pentru care, tot ceea ce trăim nu este altceva decât experiență.

Cealaltă parte a noastră, dimensiunea noastră umană are alte priorități, de-obicei legate de viața biologică și energetică, dar și – oricât de neplăcut ar părea cuvântul – de puterea noastră personală. Sentimentul puterii – fie ea exprimată prin posesiune de orice fel, sau imagine, sau însemne ale puterii – confirmă ființei biologice nu numai că este în siguranță, dar creează iluzia unei anumite stabilități. Extensia cea mai tăioasă a a acestei dimensiuni umane a ființei noastre, este ego-ul izvorât din minte. Mașina de calcul probabilistic și deductiv care este mintea, îmbracă hainele puterii și ajunge să creadă că poate nu numai înțelege, dar și controla experiența. Acest lucru este fals. Mintea/ego nu poate controla experiența, așa cum nu poate controla expresia sau expansiunea, din simplul motiv că acestea sunt apanajul dimensiuniilor noastre spirituale. Descoperirea permanentă că realitatea pare să ni se opună, nu este decât semnul neputinței minții de a administra experiența. Suferința ce decurge din această neînțelegere profundă a realității, din această eroare cognitivă cum ar numi-o psihologia, nu se oprește decât în momentul descoperirii Adevărului. În momentul unificării dimensiunilor noastre umane, cu cele spirituale. În momentul descoperirii de Sine. În momentul pe care misticii îl numesc cel al ”revelației” Adevărului despre noi înșine.

De aceea, a citi cărți despre spiritualitate nu este suficient. Mintea este singura care beneficiază de pe urma acumulării de informație. A acumula informație despre psihicul omenesc, despre spirit, despre experiențele altora, nu modifică deloc starea noastră de conștiință. Ego-ul/minte se întărește. A ști toată istoria religiilor, a fi doctor în teologie, nu te apropie cu nimic de sufletul tău. Ba dimpotrivă, crează iluzia de ”a ști”, ca și cum asta ar fi adevărata cunoaștere.

Singura cunoaștere adevărată vine din experiență și aparține părții noastre spirituale. De aceea, adevărata creație sau expansiunea Spiritului nu poate veni din mintea liniară sau din cochilia ego-ului. Dacă ego-ul ar putea crea cu adevărat, nu ar crea experiențe dureroase pentru el. Nu el alege experiența dureroasă a transformării prin suferință, ci partea noastră spirituală, pentru care aceasta nu este decât o experiență care-l îmbogățește.

Adevărul despre noi înșine și despre dimensiunile noastre divine nu folosește la nimic dacă este doar aflat din cărți, decât la îngroșarea nemăsurată a ego-ului. Sunt unul dintre aceia care am crezut că pot cunoaște citind. Adevărul nu poate fi decât experimentat și apoi exprimat printr-o creație. Acesta este jocul superb al divinității care trăiește în adâncurile noastre. A ști totul despre iubire nu înseamnă că ai trăit Iubirea după cum a ști totul despre biciclete nu înseamnă că ai simțit vreodată bucuria mersului pe bicicletă. Spiritualitatea noastră este intrinsecă. Este acum, aici. Nu trebuie să facem nimic pentru a o trăi, decât să devenim conștienți. De aceea calea noastră este una experiențială. Cărțile pe care noi le edităm nu sunt decât extensii dacă vreți, ale experiențelor noastre. Nu doar vorbim despre conștiința extinsă – care, între noi fie vorba, este starea naturală a Conștiinței noastre – ci o experimentăm.

Aceasta este calea pe care v-o propunem vouă, acelora care ați încercat, ca și noi, să găsiți pretutindeni Adevărul, înafara voastră. În aceste timpuri extraordinare pe care avem privilegiul să le trăim împreună pe această planetă, Umanitatea trece printr-un proces de reunificare a Ființei. Dimensiunea noastră umană devine conștientă de natura sa spirituală și este pe cale de a-și recupera nivelurile inefabile ale sufletului.

Trăim marea întoarcere la noi înșine. Este marea transformare de Conștiință despre care, din ce în ce mai des auziți în ultimul timp. Este o transformare care nu se referă la altceva decât la recuperarea propriei noastre divinități și la asumarea ei totală.

Această cale este una a trăirii, a experimentului, a creației și a expansiunii. Nu mai este nevoie să ascultați pe nimeni altcineva decât pe voi înșivă. Nu mai trebuie să credeți apriori pe nimeni, decât propriul vostru adevăr trăit. Nu trebuie să vă mai supuneți nici unei doctrine, și nici unui guru, nici unui papă și nici unei organizații, pentru că nu există nimic altceva decât propria voastră experiență și propriul vostru adevăr. Este o cale a curajului și a asumării, a unificării și a transformării. Este timpul ca toate lucrurile care ne-au fost spuse și care ne-au umplut mintea cu imaginea unui dumnezeu crud și răzbunător, sângeros și discreționar, să fie lăsate în urmă. Dumnezeu este un Principiu și nu are nimic din imaginea antropomorfă pe care oamenii i-au pus-o în cârcă, după chipul și asemănarea lor, n-are nimic de-a face cu manipularea, cu răzbunarea în numele lui, cu  condiționările și cu restricțiile.

Tot ceea ce facem în workshop-urile noastre, sunt porți către Conștiința fără limite. La fel ca în străvechile Școli ale Misterelor, pentru noi, a experimenta interiorul nostru, este una cu a explora natura Divinității, a Marelui Necunoscut, așa cum este numit Dumnezeu în dimensiunile non-fizice. Tehnicile bazate pe respirație, meditațiile pe care le facem, exercițiile de conștientizare ale diferitelor niveluri ale Conștiinței noastre, lucrul cu conținuturile acesteia, cu umbrele generate de experiențele traumatice ale multelor noastre existențe pe acest pământ, toate acestea sunt experiențiale, nu doar scrise în cărțile pe care le edităm. Maeștrii cu care am lucrat, fie ei doctori în psihologie, fie maeștri ai plantelor sacre asemenea celor din junglele peruane, au fost dintre aceia care ne-au arătat că singura cale posibilă este cea interioară, personală. Noi nu vom face decât să creem cadrul experienței voastre, suntem un fel de însoțitori în propria voastră călătorie interioară, martorii revelațiilor voastre care-și au izvorul în propria ființă. Energiile noastre nu fac decât să se alăture, protectoare, propriilor voastre energii care știu cum să-și găsească drumul către conștiență. A lucra cu stările de conștiință extinsă și a asista- așa cum s-a întâmplat de multe ori în sesiunile noastre – la marile revelații schimbătoare de viață, la marile descoperiri care survin în cursul acestor experiențe, este un uriaș privilegiu. Iluminările interioare au de multe ori implicații terapeutice extraordinare, pe toate nivelurile ființei, de la cel fizic și energetic, emoțional și mental, până la reașezări ale viziunii spirituale asupra propriei ființe și asupra universului.

Am călătorit (eu și Elena), individual și împreună, de multe ori, în teritoriile subtile ale propriei noastre Conștiințe. Acest lucru a condus la schimbarea totală concepției noastre despre noi înșine și despre Univers, despre Ființă, Divinitate și Sine. Deasemeni aceste călătorii au dat noi dimensiunii iubirii, căci am descoperit legăturile infinit de vechi și de complexe între ființele noastre. Am putut privi în spatele ”cortinei”, acolo unde conținuturile Conștiinței, fricile noastre, mecanismele noastre, moștenirile noastre energetice, structurile mentale, toate acele ”entități” care ne bântuie pe dinlăuntru și ne împiedică să ne asumăm superba măreție a ceea ce suntem, pot fi dizolvate prin compasiune, prin înțelegere, prin iluminare. A experimenta toate acestea înseamnă a dizolva umbra interioară și aceasta este adevărata vindecare. Fiecare dintre noi poate face acest lucru. Este cu adevărat, în puterile noastre și nu depinde de nimeni altcineva decât de noi înșine.

Aceasta este Calea Maestrului Interior. Este calea adevăratei libertăți interioare, a non-condiționării, a non-dependenței de condițiile ”exterioare”, a înțelegerii profunde a realității pe care o trăim. Este o cale ce ne-a fost dăruită și pe care nu putem decât să o dăm mai departe acelora care au nevoie de ea. Harta tărâmurilor interioare este de fapt harta întregii Creații. Nu rămâne decât să avem curajul să o privim. Și să ne-o asumăm. Este propria noastră Creație.