Pe-o aripă de fluture sunt aşternute dorurile mele, delicat desen, ciudat, şi complicat de lumina amurgului ce parcă-i înmulţeşte liniile curbe şi îi aplică ştrasuri de opal.

Pe-o aripă de fluture sunt aşternute dorurile mele, visuri uitate, nenăscute sau neîndrăznite încă. Tremurătoare, translucidă, cutezătoare aripă de fluture bântuind prin ceţuri groase, abisuri înfricoşătoare, grote sordide şi paradisuri cereşti, păstrând neschimbat desenu-i dulce irizat de lumina zorilor sau de freamătul azuriu-întunecat al înserării.

Pe-o aripă de fluture sunt aşternute dorurile mele, visurile mele, comorile mele, dansând în roua dimineţii, bătând la porţi stelare iar şi iar, afirmând, şi confirmând, în Noapte, în Cer, în Inimi, în Soare, Darul Suprem, puterea sublimă de A FI.

∫^∞Experienced thoughts

Dacă ţi-a plăcut acest articol, dă-mi un Like, abonează-te pentru a primi pe e-mail viitoarele articole, acordă-mi aprecierea ta în număr de steluţe, apasă butoanele Facebook, Google sau Twitter pentru a împărtăşi articolul cu prietenii tăi din reţeaua de socializare pe care o utilizezi, şi/sau acordă un Like paginii https://www.facebook.com/spatiulinimii! De asemenea, trimite-mi un comentariu, dacă îţi face plăcere! Îţi mulţumesc!